Balade

Balade
Foto: Andrei Crăciun

A fost odată… vocea bunicii acompaniată de trosnetul focului din vatră, ce desena umbre difuze pe pereţii micii odăi îmbrăcate în ştergare şi covoare ţesute. Era atâta linişte în rest, încât părea că auzim ropotul cailor din poveştile bunicii, iar ea, draga de ea, neobosită, continua cu aceeaşi voce caldă, ca într-un ritual doar de noi trei ştiut.

Aşa ne petreceam serile copilăriei, seri de vacanţă, în căsuţa de pe deal, aproape în munţi, cu Gruia, Novac şi toate zânele pământului. Le ştiam pe dinafară, dar ne încăpăţânam să ne fie încă spuse.

Regret că nu am avut curiozitatea atunci să o întreb de unde vin, iar acum…e prea târziu. Au rămas doar filele îngălbenite de vreme, pe care bunica, aidoma unui testament l-a încropit gravând cu migală fiecare vers din cele de atunci. E tot ce mi-a rămas din candidele zile şi nopţi petrecute cu ea, în căsuţa din munţi, la vatra sobei.

Buciumul din sânge

Publicat la 21/01/2012 in categoria : Balade. Autor : Andrei M.
Tag : sânge, buciumul, plai, urzit, neam
(partea I)

Frunzuliță veștedă
Lasă-mi calea netedă
Căci din depărtare
Sus pe deal în zare
Buciumul mă cheamă
Să dau iar de seamă
Oștilor cu cai
Pavăză de plai,
Plaiului cercat
De urgii în veac
Cu foc și amar
Ce se stinge doar
Cu zeamă de rană
Și lacrimi de mamă.

Flăcăii se strâng
Puțini, dar ajung
Până se coboară
Voivodu-n seară
Să îi treacă iară
Prin foc și prin pară
Ca să plece-odată
Să nu se-ntoarcă
Pe a noastră glie
Strigăt în vecie…
Citeşte mai mult...

Balada lui Ordele

Publicat la 18/01/2011 in categoria : Balade. Autor : Camelia Bazarcă
Tag : Balada lui Ordele, Sculaţi, Micodont, cal, asediu, Parodia
Venit-au ştiinţări în sat,
La tineri ne 'nsuraţi,
Cum că...cu pacea s-a gătat
În vale, la Sculaţi.

Să vie toţi cei ce cai au,
Să meargă-n jos, pe front,
C-aşa ocară...n-a avut
Junelul Micodont.

Să-i ia mândreţea ce-o avu
Şi el, şi alţii sute;
S-o facă divă în Apus
Şi alte...multe, multe.
Citeşte mai mult...

Balada lui Novac

Publicat la 15/12/2010 in categoria : Balade. Autor : Camelia Bazarcă
Tag : balada, Gruia, Novac, balada lui Novac, Negrușor, Munții românești
Sus, în munţii româneşti,
La curţi mari, împărăteşti,
Novăceasa şi Novac,
Noaptea n-au somn în conac.
Intră, ies, caută-n zare,
Pregătesc pâine cu sare,
Doar şi-or revedea venind
Fiul aşteptat curând.

În zadar. Drumuri îs pline,
Numai Gruia'l lor nu vine.
Citeşte mai mult...

Balada lui Gruia

Publicat la 15/10/2010 in categoria : Balade. Autor : Camelia Bazarcă
Tag : balada, Gruia
Merg voinicii cale bună,
Când pe soare, când pe lună;
Când pe deal şi când pe şes,
Până dau de-un codru des.
Şi-n cel codru mohorât,
Lui Novac îi era urât.
Stă, se uită la fecior...
-Dragul tatei Gruişor,
Ia să-mi cânţi un cântecel
Codrul să-l străbat cu el.

Gruia zice:
-Nu pot tată!
Iertător fii astă dată.
Pe cântat de mă voi pune,
Codru' verde o să răsune;
Paltinii s-or legăna,
Frunzele s-or scutura.
Ş-apoi...ştii tu, ori nu ştii?
Eu de acasă când venii...
Prin ăst codru mântuit,
Mândră zân-am întâlnit,
Şi ea, zâna Magdalina
mă 'ndrăgise. Bat-o vina!
Citeşte mai mult...
ATENTIE
Va rugam folositi un browser mai modern pentru a vizualiza acest website!
Ultimele Comentarii
Valid XHTML 1.0 Transitional Valid CSS Valid RSS