Buciumul din sânge

Publicat la 21/01/2012 in categoria: Balade. Autor: Andrei M.
Tag: sânge, buciumul, plai, urzit, neam
(partea I)

Frunzuliță veștedă
Lasă-mi calea netedă
Căci din depărtare
Sus pe deal în zare
Buciumul mă cheamă
Să dau iar de seamă
Oștilor cu cai
Pavăză de plai,
Plaiului cercat
De urgii în veac
Cu foc și amar
Ce se stinge doar
Cu zeamă de rană
Și lacrimi de mamă.

Flăcăii se strâng
Puțini, dar ajung
Până se coboară
Voivodu-n seară
Să îi treacă iară
Prin foc și prin pară
Ca să plece-odată
Să nu se-ntoarcă
Pe a noastră glie
Strigăt în vecie…

În vale se-adună
Din pripă furtună
La un semn de oaste
Pinteni sar în coaste
Caii năpustesc
În vrăjmaș lovesc
Copite rupând
Din zale mușcând
Săbii zeci se rup
Murgul cade frânt
Ghioagele se crapă
Nici unul nu scapă...


Ore trec cu lene
Moartea neamu-mi cerne
Domnul n-a ajuns
Cu oști la apus
Cu oastea cea mare
Până la hotare
Să fi fost răpus?!
De ce n-a ajuns?!
I-o fi șoptit dracul?!
Și-o fi plecat capul?!

Seara-n roșu vine
Nu mai văd pe nime'
Zac privind apusul
Chinul meu e-ntrânsul
Cu săgeata-n spate
În sânge de frate
Groaza-n piept mă strânge
Inima îmi frânge
Și prin rană plânge…

La crăpat de zori
Când e roua-n flori
Dorul imi șoptește
Să mă uit pe creste
Să mă uit la munți
Cu nămeți pe frunți
Să spun rămas bun
Plaiului străbun
Cuprinzând cu văzul
Grâul și ovăzul
Crângul și izvoarele
Luna și cu soarele…

(partea II-a)

Frunzuliță veștedă
Lasă-mi calea netedă
Ia-mi din ochi amurgul
Și-mi trezește murgul
Să mă poarte lung
Repede s-ajung
Sus în al meu sat
Ca să mor cu drag
Unde cântă cuc
La umbră de nuc
Capul să-l înclin
Peste truchiul plin
Cu sânge de lut
Din al meu pământ.

Acolo s-ascult
Glas din graiul sfânt
Graiul preaiubit
Din moși moștenit
S-aud vorba tatei
Cu alean de ram
S-aud vorba mamei
Leagănul de neam
S-aud roibii mei
Și strunga cu miei,
Pasărea în crâng,
Mândra mea cantand.

Și din glasul lor
Ca doinit din dor
Limpede-alinare
Somnul să-l coboare
Să-mi zică în moarte
Că nu-s gol de fapte
Că peste durere
Neamul meu nu piere
Nucul să-mi șoptească
Taina strămoșească
Ce-mi șoptea de prunc
Maica descântand…

"Fecioraș bălai
Suflet rupt din rai
Cere-i Domnului răbdare,
Pentru neamul tău cărare,
Munți să-ți dăruiască
Să te ocrotească
Brazi să îți ridice
Să nu ai grea cruce
Râuri cristaline
Soarta să-ți aline
Rabdă lung și pătimește
Și-ai s-auzi iarba cum crește.
Și-ai s-auzi cum din adâncuri,
Moșii îți șoptesc în tâlcuri."

Nucu-mi face jilț din ram,
Ferecat ca într-un ham.
Sus din vrej cu iz de munte
Visele mă-mbie, multe
Ca prin vis văd o lumină
Rana dorului mi-alină
Iar sub cerul înstelat
Petrec tot ce mi-a fost dat
Tot ce pe pământ curat
N-a venit sau s-a-ncheiat..

În ultima clipă
Suflu mi-l ridică
Să văd lămurit
Ce i-a fost urzit
Neamului iubit
De urgii lovit,
Și ce-i va fi dat
Pe pământ curat
De lacrimi spălat.

Din nuc înapoi
Să vă văd pe voi
Ce ne veți urma
Și veți apleca
Cap la umbra sa.
Să văd de-ți fi breji,
De veți mai fi treji
Și de veți mai ști
În văzduh simți
Pământul cum plânge,
Buciumul din sânge.

*****||*****Buciumul din sânge*****||*****sânge,buciumul,plai,urzit,neam*****||*****Frunzuliță veștedă Lasă-mi calea netedă Căci din depărtare Sus pe deal în zare Buciumul mă cheamă Să dau iar de seamă Oștilor cu cai Pavăză de plai, Plaiului cercat De urgii în veac Cu foc și amar Ce se stinge doar Cu zeamă de rană Și lacrimi*****||*****
ATENTIE
Va rugam folositi un browser mai modern pentru a vizualiza acest website!
Ultimele Comentarii
Valid XHTML 1.0 Transitional Valid CSS Valid RSS